David face cu ochiul

Din ciclul "ce a mai facut mandretea de copil" mentionam ca a invatat sa faca cu ochiul. Cu ochii mai exact. Eram amandoi in lift si eu i-am facut cu ochiul. Nu stiu ce m-a apucat, dar el a incercat sa ma imite si a strans din ochi. Acum stie ca atunci cand mami zice 'David, fa cu ochiul' el strange din ochi.

Mai nou isi alege hainele cu care sa-l imbrac. Eu aleg un tricou, el imi aduce altul si la al meu zice 'no' si da din cap. La fel cu sandalele, la fel cu pantalonii. Sa nu mai zic ca face combinatii de genul ghetele de iarna imblanite sau adidasii la 30 de grade celsius, ca asa vrea muschii lui. Binenteles, eu am metodele mele sa-l conving ca alegerile mele sunt mai potrivite. Cand o sa mai cresca o sa-l invat cromatica, asortarea culorilor prin contrast, complementare si toate cele, ca doar sunt mamica stresanta-model. (glumeam)

Nu vrea domne sa vorbeasca deloc! Asa mi-ar placea sa vorbeasca...dar nu ma grabesc, stiu ca fiecare copil are ritmul lui de dezvoltare, mai stiu si ca baietii sunt mai puturosi si mai stiu si ca inca e in grafic. Fetele au inceput deja sa faca propozitii...vezi Mariuca de Creatza si Iulia de Shose...O sa recuperam noi, o sa vedeti!

Si-acum, cugetari de mamica:
Pe 19 iunie plecam la Maramures intr-o mini-vacanta. Mi-am tot batut capul daca sa-l luam pe David cu noi sau nu. Pana la urma, dupa indelungi cugetari, am hotarat ca nu-l luam. Drumul e lung, ar fi greu; vrem si noi putina relaxare, ori cu shpionu' dupa noi e cam greu; dar factorul decisiv e urmatorul: Pt David, indiferent ca il duci in parc, in Piata Romana sau la Maramures, e acelasi lucru pt ca e inca mic. Nu sunt impacata total cu ideea, inca diger la ea... acolo ar avea si copii sa se joace...

Concluzia? Astept din tot sufletul sa mai creasca sa-l luam cu noi peste tot si sa si priceapa ca e si el in "concediu". Voi ce credeti?