vineri, iulie 10, 2009

Timpul trece, David creste

Am si uitat cum era cand aveam un bebelus. Acum am un copil in toata regula si parca nu-mi vine a crede. Am un copil! Un copil care maine implineste 1 an si jumatate. La multi ani, mami! Sa fii binecuvantat si fie ca Dumnezeu sa vegheze mereu pasii tai!

Un copil care spune 4 cuvinte: mama oricui (si pe Andrei, si pe maica-mea, si pe taica-miu la fel ii striga desi i se repeta mereu cine cum se cheama), no, pa, si mai nou, da, un da extrem de clar si de corect. Si parca sa zic (sper ca nu e doar imaginatia mea) prima propozitie "aite pa" = haide pa.

Un copil care isi exprima clar preferintele in ceea ce priveste mancarea, tricoul ales sau slipul cumparat de buni pe care nu vrea sa-l incerce.

Un copil tuns periutsa care a urlat din toti rarunchii sai la frizerie.

Un copil care a inceput sa se joace cu masinutele (preferatele lui sunt excavatoarele) in modul in care sunt ele proiectate sa fie folosite si sa scoata sunetele specifice: "bruuuum".

Un copil care a ajuns la "majorat" intrucat in week-end va pleca la mare. Singur. Ei, nu chiar singur, cu bunicii, dar fara noi, fara mine.

Un copil care imi umple viata si sufletul si care ma face sa simt ca nu exista binecuvantare mai mare decat el, copilul meu, si nici dar mai pretios decat zambetul lui frumos, cu dintisori albi, de lapte.


Copilul meu!

2 comentarii:

  1. Pai sa fie intr-un ceas bun si la cat mai multe lunite si anisori! Sa va bucure in fiecare zi, asa cum a facut-o in aceste 18 luni de pana acum!

    RăspundețiȘtergere
  2. Sa va traiasca puisorul, La multi ani si sa aiba parte de tot ce e mai bun in lume.

    RăspundețiȘtergere